Unul dintre cele mai clare exemple ale abilității tehnologice a Generației Z este modul în care abordează tastarea. În timp ce utilizatorii mai în vârstă ar fi putut fi instruiți să se concentreze pe precizia unei tastaturi fizice, Generația Z tastează adesea pe ecrane tactile, unde viteza este esențială.

Această generație a dezvoltat un stil unic de tastare, care este atât rapid, cât și axat pe degetul mare, un contrast puternic cu abilitățile tradiționale de tastare tactilă ale generațiilor mai în vârstă, conform unui articol recent din The Wall Street Journal. Aceasta nu mai face parte din majoritatea programelor de învățământ: procentul de elevi care au absolvit liceul în SUA cu un curs de dactilografiere pe foaia matricolă a scăzut de la 44% în 2000 la 2,5% în 2019.

Acest accent pe viteză în loc de precizie are dezavantaje. Dependența de tastarea cu degetul mare și de funcțiile de corectare automată înseamnă că mulți membri ai generației Z pur și simplu nu își dezvoltă același nivel de precizie în abilitățile de tastare. Această concentrare pe viteză ar putea îngreuna adaptarea la situații care necesită scriere detaliată și fără erori, mai ales în medii profesionale unde comunicarea clară este esențială.

Poate și mai îngrijorător, un sondaj recent realizat de EY a constatat că angajații din Generația Z și Millennial se simt mai puțin pregătiți să identifice și să răspundă amenințărilor cibernetice comparativ cu colegii lor mai în vârstă.

Conform sondajului 2024 Human Risk in Cybersecurity, respondenții din Generația Z au fost mult mai predispuși decât generațiile mai în vârstă să recunoască deschiderea unui link suspect, iar doar 31% s-au simțit foarte încrezători în identificarea tentativelor de phishing — semnificativ mai puțin decât cei 40% din cohorta lor care au răspuns similar în sondajul din 2022.

Dar Generația Z s-a caracterizat, de asemenea, ca fiind mai bine informată despre securitatea cibernetică în 2024 decât în 2022. "Acest lucru evidențiază un paradox: mai multe cunoștințe s-au transformat într-o frică mai mare”, conform raportului „Angajații evaluează gravitatea riscurilor, dar nu se simt neapărat mai pregătiți - și, în rândul generațiilor tinere aflate la începutul carierei lor, se tem că o mișcare greșită ar putea duce la consecințe negative”.

Vestea bună, conform EY: Companiile pot crea mai multe oportunități pentru a echipa mai bine lucrătorii tineri, transformând aceste cunoștințe în încredere prin investiții în perfecționare și formare care să se potrivească experienței lor unice ca nativi digitali adevărați.

De la verificări gramaticale automate la cercetări bazate pe inteligență artificială și asistenți virtuali, Generația Z folosește instrumente AI pentru a îmbunătăți productivitatea. Și, deși această dependență de AI poate eficientiza sarcinile și crește eficiența, poate crea, de asemenea, un decalaj în abilitățile esențiale, cum ar fi rezolvarea problemelor, colaborarea și comunicarea.

Un sondaj recent realizat de TalentLMS a arătat că aproape jumătate dintre profesioniștii din generația Z afirmă că se bazează mai mult pe AI pentru îndrumare în muncă decât pe managerii lor. Aproape la fel de mulți spun că preferă să întrebe AI despre întrebări legate de muncă, mai degrabă decât să-și întrebe colegii sau managerii.

Prin dependența de AI pentru a efectua sarcini precum analiza datelor sau luarea deciziilor, Generația Z ar putea să nu dezvolte abilitățile necesare pentru a rezolva problemele pe cont propriu — sau ar putea să le limiteze creativitatea sau inovația. Și în timp ce respondenții spun că abilitățile digitale și tehnice au fost cele mai cruciale în era AI — mai importante decât abilitățile interpersonale și inteligența emoțională — 63% au spus că integrarea AI la locul de muncă ar trebui să fie însoțită de formare în abilități soft, despre care autorii raportului spun că „poate fi un antidot pentru deconectarea și izolarea erei digitale.”