Înțelegerea tendințelor sofisticate privind frauda în tranzacții

Creșterea serviciilor de plată de tip cont-to-cont (A2A) și persoană-persoană (P2P) nu a trecut neobservată de către escroci. Aceste metode de plată directă, alimentate de confortul pe care îl oferă, atrag atenția escrocilor. Înarmați cu informații furate despre conturi și utilizatori, escrocii concep strategii pentru a exploata acest peisaj al plăților în plină expansiune.

Micile afaceri online și vânzătorii locali optează frecvent pentru plățile A2A. Totuși, această alegere vine cu un risc inerent. Escrocii, experți în furtul de acreditări, pot folosi informații furate pentru a achiziționa bunuri pe care le vând ulterior pe piața neagră. Într-un mediu în care încrederea este primordială, companiile trebuie să rămână vigilente pentru a-și proteja atât reputația, cât și clienții. 

Cheltuielile pe experiențe, mai degrabă decât pe bunuri de lux, sunt o tendință a anului 2023, pe care o vedem și în 2024. Aceasta prezintă o oportunitate pentru escrocii oportuniști. Site-urile web contrafăcute și reclamele înșelătoare de pe rețelele sociale vizează călătorii care caută oferte atractive la zboruri și cazare. 

Statisticile alarmante ale AARP indică faptul că cel puțin 15% din rezervările de călătorii online sunt frauduloase dacă nu sunt efectuate prin intermediul unor surse reputate, cum ar fi companiile aeriene sau platformele de călătorie consacrate. Un risc paralel se extinde și la revânzătorii de bilete pentru evenimente majore. Escrocii creează site-uri web atrăgătoare care oferă zboruri cu reduceri mari, oferte de două ori la prețul de unu și acces la evenimente râvnite, cum ar fi concertele lui Taylor Swift sau Beyoncé. Aceste bilete la evenimente pot fi false sau legitime, obținute prin furtul datelor cardului de credit. Când frauda este inevitabil descoperită, călătoria sau evenimentul achiziționat se transformă într-un simplu miraj. 

O schemă familiară, dar care reapare în lumea fraudei tranzacționale, este „escrocheria de tip brushing”. Acest termen cuprinde poveștile despre mărfuri necomandate care apar în mod misterios la ușile oamenilor, conținând conținut banal, cum ar fi curățătoare de cartofi sau mingi de tenis. 

Popularitatea crescândă a comerțului electronic a insuflat o nouă viață escrocheriilor de tip „perying” (sau „neclarificări ale periajului”). Escrocii creează site-uri web pentru a vinde o gamă variată de produse, expediind articole ieftine și ușoare către nume și adrese culese de pe vasta întindere a internetului. Aceste articole sunt adesea ambalate meticulos folosind materiale de la vânzători consacrați, cum ar fi Amazon. Pe site-urile web ale furnizorilor falși, aceste tranzacții frauduloase apar ca vânzări legitime, obținând recenzii de cinci stele pentru „produsele primite”. 

Victimele își găsesc adesea numele pe site-urile de recenzii, deși nu au inițiat niciodată achizițiile. Cumpărătorii neatenți, atrași de aceste recenzii pozitive, plasează ulterior comenzi pentru articole mai scumpe. Până când își dau seama că au fost prinși într-o escrocherie, escrocii au strâns deja sume substanțiale și au dispărut în eterul digital. 

Termenul „coluziune” are greutate în lumea fraudei tranzacționale. Această formă sofisticată de fraudă apare atunci când comercianții formează alianțe cu escroci, ceea ce duce la consecințe grave pentru acceptatorii de plăți. Imaginați-vă un scenariu în care un magazin online de jucării cu probleme procesează vânzări uimitoare de 1.000.000 de dolari în timpul sezonului de sărbători. Totuși, atunci când produsele nu ajung sau sunt înlocuite cu alternative ieftine, clienții solicită inevitabil rambursări. Dar până în acest moment, vânzătorul dispăruse deja în umbră, lăsând în urmă clienți furioși. 

Coluziunea apare sub diferite forme. Poate implica doi angajați dintr-o corporație mare care lucrează la unison pentru a deturna o parte din veniturile din vânzări în câștig personal sau ar putea fi un infractor care recrutează comercianți într-o rețea de înșelăciuni, toate în schimbul unor sume lucrative, scutite de taxe. Aceste colaborări secrete necesită adesea timp și instrumente avansate pentru a fi descoperite, ceea ce le transformă într-o amenințare substanțială. 

O formă deosebit de insidioasă de fraudă tranzacțională care a câștigat teren este „tăierea porcilor”. Această înșelătorie, o adevărată măiestrie în ingineria socială, are un joc pe termen lung, fiind deosebit de eficientă atunci când indivizii se confruntă cu constrângeri financiare și caută soluții rapide. 

Într-o schemă de „măcelărire a porcilor”, escrocii folosesc tactici complicate pentru a păcăli victimele să investească sume substanțiale de bani. Victimelor li se promite un randament ridicat al unei investiții pe termen scurt, cum ar fi investițiile în criptomonede sau ipoteci. Escrocii distribuie cu generozitate dobânzi impresionante, atrăgând țintele lor către investiții suplimentare. Acest proces îl îngrașă pe investitorul neavizat, cultivând un sentiment de încredere și promovând un istoric de randamente legitime. Totuși, când investitorul încearcă să își retragă fondurile, fraudatorul dispare în abisul digital, lăsând victima cu mâinile goale și trădată. 

În timpul sezoanelor aglomerate, comercianții pot trece cu vederea, în mod accidental, indicatorii subtili ai activităților frauduloase. Acestea includ un număr neobișnuit de mare de comenzi provenite de la aceeași adresă IP, multiple încercări de conectare eșuate pentru un singur cont, utilizarea cardurilor de credit pierdute sau furate sau o secvență de tranzacții mici urmate de o achiziție substanțială. Deși aceste semnale pot părea evidente în unele cazuri, comercianții suprasolicitați adesea nu au resursele și capacitatea pentru verificări manuale amănunțite. 

În acest peisaj în continuă schimbare, vigilența și detectarea timpurie sunt esențiale. Puterea inteligenței artificiale în prevenirea fraudelor a atins noi culmi. Liderii din industrie antrenează modele de inteligență artificială folosind informații istorice globale, dotându-le cu capacitatea de a prezice și preveni tentativele de fraudă mai devreme în procesul de plată. Organizațiile pot îmbunătăți semnificativ detectarea fraudelor știind că soluția lor va monitoriza toate comportamentele anormale, inclusiv cele mai recente tendințe în materie de fraudă tranzacțională.

Suita de tehnologii de luare a deciziilor în caz de fraudă cu ajutorul inteligenței artificiale de la Mastercard este un exemplu excelent. Cu peste 15 ani de experiență în identificarea și prevenirea fraudelor în timp real, soluțiile de inteligență artificială ale Mastercard au devenit standardul de aur în prevenirea fraudelor tranzacționale. Inteligența artificială a devenit primordială atât pentru profitul emitenților, cât și al achizitorilor, protejând în același timp consumatorii și comercianții de actorii nefasti. 

Atât companiile, cât și consumatorii trebuie să fie conștienți de piața în continuă evoluție, un domeniu în care chiar și escrocii se adaptează și prosperă. Pentru a combate eficient frauda tranzacțională, trebuie să valorificăm instrumente care pot recunoaște comportamentele anormale și să fim cu un pas înaintea infractorilor.