Imaginați-vă o metropolă prosperă, cu zgârie-nori, parcuri vaste și un sistem de transport public eficient. Ar putea designul acestui oraș să fi fost creat nu doar de planificatori urbani experți, ci și de cetățeni pasionați, care sunt și entuziaști ai jocurilor de construire a orașelor?

Cercetări noi de la Universitatea Lancaster din Marea Britanie își propun să revoluționeze planificarea urbană prin includerea opiniilor copiilor orașului în procesul de proiectare. Publicat în Acta Ludologica, o revistă științifică evaluată de colegi despre discursul jocurilor și jocurilor digitale, studiul ilustrează lipsa de implicare a publicului în practicile actuale de dezvoltare urbană și sugerează utilizarea platformelor de jocuri precum "Cities: Skylines" sau "Sim City" modificate pentru a oferi simulări realiste pentru rezidenți, sporind implicarea și conștientizarea acestora în planificarea urbană.

Tehnologia centrală a acestui studiu este o modificare avansată a „Cities: Skylines”, care le permite jucătorilor să importe clădiri și modele reale pentru a crea medii urbane veridice. Participanții pot gestiona aspecte ale vieții urbane, inclusiv educația, serviciile publice și politicile fiscale, în timp ce tabloul de bord al jocului monitorizează fericirea cetățenilor. Această abordare interactivă nu doar că educă jucătorii despre complexitatea planificării urbane, ci servește și ca un instrument pentru aplicații practice în lumea reală. Cercetătorii Paul Cureton și Paul Coulton, de la laboratorul de cercetare orientat spre design al Lancaster ImaginationLancaster, au demonstrat eficacitatea acestei metode prin ateliere organizate cu Consiliul Local Lancaster, după ce au implicat copiii în planificarea unui nou sat de grădină.

Implicațiile acestei cercetări sunt profunde. Prin integrarea designului de jocuri cu planificarea urbană, cercetătorii oferă o metodă rentabilă, plăcută și scalabilă pentru a crește implicarea cetățenilor în procesul de planificare. Această abordare abordează, de asemenea, nevoia urgentă de schimbare a participării publicului, după cum subliniază datele Institutului Regal de Urbanism care indică un interes minim pentru planificare în rândul tinerilor.

Studiul încheie prin a sugera că o astfel de utilizare inovatoare a tehnologiei jocurilor ar putea sprijini planificatorii, îmbunătăți dezvoltarea abilităților și oferi instrumentele necesare pentru a implica mai profund oamenii în transformarea spațiilor lor de locuit. În cele din urmă, această cercetare deschide drumul către un viitor mai colaborativ și dinamic în dezvoltarea urbană.

Următoarea oprire în explorarea noastră a inspirațiilor tehnologice neconvenționale ne duce în lumea microscopică a ADN-ului. Cercetătorii de la TU Dresden din Germania utilizează inteligența artificială pentru a descifra limbajul ascuns al ADN-ului, oferind noi perspective asupra geneticii și bolilor.

ADN-ul este adesea descris ca planul vieții, conținând toate instrucțiunile pentru construirea și întreținerea unui organism. Cu toate acestea, descifrarea tuturor informațiilor din ADN este extrem de complexă și nu este încă pe deplin înțeleasă, iar metodele tradiționale de analiză a ADN-ului pot fi lente și consumatoare de resurse. Aici intervine inteligența artificială.

Cercetătorii de la TU Dresden au dezvoltat un nou model AI numit GROVER (Reguli ale genomului obținute prin reprezentări extrase), care tratează secvențele ADN ca un limbaj, utilizând tehnici similare celor folosite în procesarea limbajului natural. Prin analizarea tiparelor și structurilor din codul ADN, inteligența artificială poate identifica secvențe. Această metodă, similară cu descifrarea unei limbi străine, le permite cercetătorilor să utilizeze GROVER pentru o interpretare mai rapidă și mai precisă a datelor genetice.

Prin antrenarea pe întregul genom uman, GROVER creează un dicționar ADN despre care cercetătorii speră că poate dezvălui informații despre codurile genetice, avansând genomica și medicina personalizată. Această cercetare, publicată în Nature Machine Intelligence, are potențialul de a aduce descoperiri semnificative în înțelegerea complexității ADN-ului.

„În ceea ce privește limbajul, vorbim despre gramatică, sintaxă și semantică”, a declarat Melissa Sanabria, cercetător din spatele proiectului, pe site-ul universității. " Pentru ADN, aceasta înseamnă să înveți regulile care guvernează secvențele, ordinea nucleotidelor și a secvențelor, și semnificația acestora. La fel ca modelele GPT care învață limbajele umane, GROVER a învățat în esență cum să „vorbească” ADN.

Cercetătorii de la TU Delft MAVLab au realizat un progres semnificativ în navigarea roboților inspirându-se din modul în care furnicile își navighează mediul. Furnicile utilizează o combinație de recunoaștere vizuală (imaginați-vă instantanee) și numărarea pașilor (imaginați-vă odometrie) pentru a reveni acasă, chiar și după călătorii lungi. MAVLab a emulat această metodă, creând o strategie de navigare inspirată de insecte pentru roboți mici și ușori.

Sistemele tradiționale de navigație autonomă se bazează frecvent pe hardware care poate fi nepractic pentru roboții de dimensiuni reduse. Inspirați de natură, cercetătorii de la MAVLabs au proiectat un sistem în care roboții capturează imagini ale mediului înconjurător pentru a ajuta la navigare. Această metodă, similară cu traseul de firimituri al lui Hansel și Gretel, implică robotul să captureze imagini vizuale la intervale și să le utilizeze pentru a-și ghida drumul de întoarcere. Prin combinarea acestor instantanee cu odometria, roboții parcurg distanțe mai mari mai eficient, reducând semnificativ povara de calcul.