Pandemia a stimulat cererea de a întări sprijinul pentru consumatorii fără acces la servicii bancare și cei cu acces limitat, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care nu au acces la niveluri adecvate de credit. Istoric, aceste grupuri excluse au fost nevoite să se bazeze pe surse alternative și costisitoare de credit, cum ar fi împrumuturile rapide și companiile de încasare a cecurilor.

Creditarea incluzivă va become din ce în ce mai răspândită, pe măsură ce noii furnizori de tehnologie vor ajuta debitorii cu credite reduse, invizibili din punct de vedere al creditului și nebancarizați să obțină un access mai mare la servicii financiare relevante. Numeroase inițiative au avut ca scop îmbunătățirea access la credite, dar apariția recentă a unor factori facilitatori precum tokenizarea, finanțele conectate și acceptarea vor avea un impact profund.

Pentru consumatori, îmbunătățirea incluziunii și access la credite necesită produse de plată care să răspundă eficient unei game largi de nevoi de tranzacții, puncte de access disponibile pe scară largă și eforturi eficiente de conștientizare și educație financiară. Astăzi, doar aproximativ o treime dintre americani înțeleg ratele dobânzilor, rata ipotecară și riscul financiar, conform Autorității de Reglementare a Industriei Financiare, ceea ce indică o scădere de 19% în ultimul deceniu. În viitor, inteligența artificială generativă ar putea facilita soluții inovatoare de educație financiară, cum ar fi consilierii financiari virtuali integrați în aplicațiile bancare. Între timp, grupuri precum Operation HOPE lucrează pentru a îmbunătăți aceste metrici prin furnizarea de coaching și educație financiară personalizată, fără costuri, ajutând consumatorii să își crească scorurile de credit, să își reducă nivelul datoriilor și să își mărească economiile. Open banking este, de asemenea, folosit pentru a îmbunătăți scorurile de credit prin companii precum Experian Boost, Nova Credit și TomoCredit.

Pentru IMM-uri, incluziunea se îmbunătățește prin utilizarea surselor alternative de date pentru a stabili profiluri de risc și prin extinderea numărului de surse disponibile pentru a oferi credite. Deși crowdfunding-ul există de peste 20 de ani, un grup de fintech-uri ajută IMM-urile să acceseze finanțări alternative: EquityNet conectează antreprenorii la o rețea de investitori angel, în timp ce MicroVentures ajută startup-urile din segmentele software, mobile și green-tech să acceseze capital de la investitori acreditați și neacreditați. În plus, platformele de comerț electronic au oferit micro-împrumuturi pentru a ajuta IMM-urile să-și îmbunătățească fluxul de numerar și să crească.

Tehnologiile emergente vor sprijini, de asemenea, un access mai incluziv la credite. Mai multe modele de evaluare a creditelor AI sunt folosite pentru a lua decizii bazate pe date alternative, cum ar fi venitul total, istoricul de credit, analiza tranzacțiilor, experiența profesională și chiar Google Analytics. Aceste noi modele de scoring vor propulsa un viitor în care IMM-urile și persoanele nebancarizate vor avea un access mai mare la credite, prin instrumente de subscriere și realizare a proceselor de cunoaștere a clientului.

Un număr tot mai mare de consumatori indică faptul că preferă să cumpere de la companii care se aliniază valorilor lor într-un spectru de probleme de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). Această tendință globală, condusă de Generația Z și Millennials, prevestește o lume în care brandurile orientate spre scopuri și cele locale vor primi o parte disproporționată din cheltuieli.

În trecut, lipsa opțiunilor de cumpărare și a transparenței în aprovizionarea cu produse a încetinit apariția consumului conștient, care implică decizii de cumpărare deliberate despre care consumatorii cred că au un impact pozitiv asupra societății, economiei și mediului.

Cu toate acestea, gradul de conștientizare a consumatorilor este în creștere, iar comportamentele de cheltuieli vor ajunge probabil din urmă. Majoritatea persoanelor din generația Z sunt dispuse să plătească mai mult pentru produsele de la branduri cu scopuri bine definite și caută să achiziționeze bunuri provenite din surse locale și produse în mod etic, atunci când este posibil. Tehnologia va îmbunătăți capacitatea consumatorilor de a înțelege cum sunt obținute produsele și impactul lor asupra mediului: codurile QR, etichetele RFID și ambalajele îmbunătățite pot oferi informații la punctul de descoperire, atât în magazin, cât și online.

Indicatorii timpurii arată că firmele cu evaluări ridicate de performanță ESG tind să fie mai competitive. Ele sunt adesea mai profitabile, iar veniturile lor sunt mai puțin volatile. Capacitatea lor de a se menține înaintea acestei tendințe aduce atât provocări, cât și oportunități. În contextul unei conștientizări crescute a fenomenului de green-washing — când organizațiile folosesc informații înșelătoare sau false pentru a induce în eroare publicul cu privire la impactul lor asupra mediului — companiile trebuie să ia măsuri autentice pentru a-și demonstra credibilitatea. Aceasta poate include regândirea orchestrării lanțului de aprovizionare și îmbunătățirea vizibilității comportamentelor furnizorilor. Există, de asemenea, oportunități de a reimagina loialitatea și de a alinia programele cu consumatorul conștient.

Era digitală a adus o conectivitate excelentă consumatorilor, dar a înregistrat, de asemenea, o creștere a criminalității informatice și a fraudei, care împiedică încrederea și scade încrederea consumatorilor. Încrederea încorporată semnifică un viitor în care companiile își diferențiază „acreditările de încredere” prin adoptarea accelerată a noilor tehnologii, inclusiv devalorizarea datelor, utilizarea criptării și tokenizării pentru a face datele inutile pentru hackeri și utilizarea arhitecturii de încredere zero (ZTA) pentru a verifica identificarea mai precis.

Însuflarea încrederii este provocatoare din cauza cantității mereu în creștere de date personale. Aceste date necesită protecție și un echilibru între securitatea cibernetică rezistentă la orice punct de vânzare și cererea pentru o experiență de plată rapidă și fără obstacole. Alte exemple în care acest echilibru este necesar includ procesele de deschidere a conturilor cu prea multe pagini înainte de finalizarea cu succes sau actualizările datelor de autentificare sau parolelor conturilor. Există o convingere larg răspândită că „fără fricțiune” este întotdeauna soluția. Deși este necesar să eliminăm fricțiunile inutile, consumatorii ar putea prefera verificări suplimentare atunci când transferă sume mari de bani. În aceste cazuri, anumite fricțiuni pot amplifica în mod semnificativ încrederea atunci când sunt integrate cu un scop clar în parcursul consumatorului.

Un alt factor care a erodat încrederea a fost dinamica rapidă a creșterii escrocheriilor. O sofisticare mai mare a infractorilor care lansează escrocherii personalizate (de exemplu, escrocherii romantice, de investiții și de acreditare) evoluează partea inițială a spălării banilor și reduce încrederea în cine se află la celălalt capăt al unei tranzacții.

Astăzi, există un alt strat de tensiune între obligația companiilor de a proteja datele clienților și valoarea obținută din utilizarea acestor date pentru a oferi experiențe de consum optime și hiper-personalizate. Tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității, sau PET-uri, răstoarnă acest compromis tradițional. Acestea permit organizațiilor să analizeze și să extragă informații din seturile lor de date sensibile fără a dezvălui natura sau detaliile datelor în sine — nici măcar analiștilor. În acest mod, PET-urile facilitează sisteme care încorporează principiile confidențialității datelor prin design, protejând datele de bază și intimitatea persoanelor și companiilor pe care le reprezintă. În același timp, PET-urile permit companiilor să folosească aceste date în siguranță pentru a dezvolta și îmbunătăți produsele, serviciile și experiențele clienților. (Principiile Mastercard privind responsabilitățile pentru date pot fi găsite aici.)