SEPA, un acronim pentru plăţi mai eficiente
Inapoi

SEPA, un acronim pentru plăţi mai eficiente

Zona unică de plăţi în euro (în engleză “Single Euro Payments Area” - SEPA) reprezintă o iniţiativă politică ce vizează integrarea europeană în domeniul plăţilor şi urmăreşte, în esenţă, uniformizarea practicilor în acest domeniu. Pentru consumatori, SEPA înseamnă simplificarea tranzacţiilor, uniformizarea comisioanelor, dar şi disponibilitatea unor servicii moderne de plată.

Dacă nu sunteţi o persoană (foarte) interesată de problematica integrării europene sau de problemele macroeconomice, şi vă aflaţi pe acest portal doar pentru a înţelege mai bine cum vă puteţi gestiona în mod corect finanţele în viaţa de zi cu zi, probabil că abordarea unui subiect legat de SEPA vi s-ar putea părea uşor aridă. Nu vă pripiţi, însă, să trageţi această concluzie, mai ales dacă aţi încercat vreodată să transferaţi o sumă de bani unei rude aflate în străinătate sau vă utilizaţi, când mergeţi în concediu, cardul de salariu peste hotare.

Aşadar ce este SEPA şi care sunt beneficiile implementării ei? Aşa cum îi spune şi numele, “Single Euro Payments Area” (SEPA) reprezintă o zonă unică a plăţilor în euro, respectiv o regiune în care consumatorii (indiferent de categoria acestora) vor putea iniţia şi primi plăţi în euro în aceleaşi condiţii, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, indiferent dacă se află în interiorul sau în afara graniţelor naţionale. Practic, această iniţiativă europeană urmăreşte unificarea într-o piaţă cu standarde şi proceduri comune a pieţelor naţionale de plăţi de mică valoare în euro, extrem de fragmentate în prezent.

SEPA include trei scheme de plată: debitare directă, transfer credit şi plăţi cu cardurile. Debitarea directă presupune că orice furnizor (cablu, energie electrică, telefonie fixă) poate retrage bani din contul dumneavoastră pentru contravaloarea serviciilor furnizate, iar transferul de credit ajută la eliminarea inegalităţilor dintre plăţile naţionale şi cele transfrontaliere în euro. Totodată, prin implementarea acestor standarde, consumatorii europeni pot efectua plăţi cu cardul în zona SEPA, în condiţii asemănătoare cu cele naţionale.

Simplist, SEPA înseamnă că atunci când iniţiaţi o plată pentru o persoană aflată, să spunem, la Madrid, ea va fi procesată (va dura şi va fi comisionată) exact ca una pe care aţi realiza-o pentru o persoană aflată Într-un alt oraş din România (sau chiar din acelaşi oraş în care vă aflaţi). În mod similar, o tranzacţie cu cardul pe care o efectuaţi la Roma sau la Paris va fi tratată în mod similar uneia pe care o faceţi în Bucureşti sau Braşov, de exemplu. Dacă, pe de altă parte, locuiţi temporar într-o altă ţară europeană, atunci nu veţi mai avea nevoie de două conturi bancare (unul în România şi altul în ţara în care vă aflaţi) pentru a vă realiza toate plăţile curente. SEPA acoperă cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Monaco; în tot acest spaţiu geografic, în cadrul SEPA, plăţile sunt tratate ca transferuri naţionale, fără a mai exista diferenţierea între o tranzacţie naţională şi una transfrontalieră.

Astfel, operaţiunile de transfer de credit, debitare directă, plăţi cu carduri etc. se vor realiza utilizând un cont unic, deschis oriunde în zona euro, şi un set de instrumente standardizate, aceleaşi oriunde v-aţi afla. În plus, pentru realizarea obiectivului pentru care a fost iniţiată – de standardizare a unor pieţe extrem de diferite - SEPA cuprinde moneda unică europeană, un set de standarde tehnice şi practici de business comune, un cadru juridic armonizat, demersuri pentru identificarea şi dezvoltarea continuă de noi servicii.

Pe scurt, principalul avantaj al implementării SEPA rezidă chiar din obiectivele pe care şi le propune acest proiect: uniformizarea şi standardizarea plăţilor de mică valoare în euro, ceea ce implică, în primul rând, o simplificare a acestora pentru consumatori. În timp ce, aşa cum am notat anterior, va fi suficientă existenţa unui singur cont bancar pentru efectuarea de plăţi în SEPA, transferurile electronice către orice beneficiar din zona euro vor putea fi la fel de uşor de efectuat ca şi actualele plăţi naţionale. În plus, SEPA contribuie la reducerea timpilor de decontare (la maxim 3 zile bancare lucrătoare) şi va conduce, treptat, la o uniformizare a comisioanelor. Pentru companii, SEPA duce la o simplificare a procesului de gestionare a plăţilor, dar şi o reducere a costurilor şi a timpului pe care le implică tranzacţiile transfrontaliere. Nu în ultimul rând, comercianţii care acceptă plăţile prin card, vor beneficia de costuri mai scăzute, datorită concurenţei mai puternice între furnizorii de servicii de plată, dar şi de posibilitatea alegerii oricărei bănci acceptatoare din zona euro, deoarece acestea vor trebui să fie în măsură să proceseze plăţi cu orice card compatibil SEPA.

Care este stadiul implementării SEPA în România? Proiectul a fost lansat la începutul anului 2007, şi a făcut, între timp, paşi importanţi. Astfel, conform celor mai recente informaţii publicate de Asociaţia Româna a Băncilor, pentru instrumentele de transfer credit (care vizează înlăturarea diferenţelor dintre plăţile naţionale şi cele tranfrontaliere) migrarea a început în ianuarie 2008 şi se va finaliza cel mai târziu la data adoptării monedei euro. În prezent, 55% dintre instituţiile de credit prezente pe piaţa românească au aderat la această schemă, iar nivelul plăţilor în euro pentru care s-au folosit standardele SEPA este de peste 6% (valoare înregistrată în primul semestru al anului 2009), nivel apropiat cu cel din Uniunea Europeana. În acelaşi timp, schema pentru debitarea directă este într-o etapă mai puţin avansată, dat fiind şi faptul că, potrivit ARB, în România debitarea directă este un instrument de plată încă puţin utilizat. În ceea ce priveşte plăţile prin card, pentru a fi conforme SEPA, atât cardurile cât şi reţelele de terminale şi ATM trebuie să fie compatibile EMV, tehnologia care permite folosirea cardurilor cu chip. În România, aproape 26% din cardurile emise sunt convertite la această tehnologie, în timp ce peste 80% dintre dispozitivele POS şi aproape 99% dintre bancomate sunt convertite la EMV, conform Asociaţiei Române a Băncilor.

 

 

Ioana Ursu
Consilier EduCard Ioana Ursu
Pasionată de tematica financiar bancară, am lucrat mai bine de nouă ani în presa economică, la reviste precum Tribuna Economică, eFinance, eWeek, Business Week şi Business Magazin. în urmă cu puţină vreme am decis că a venit momentul să îmi încerc puterile într-o activitate independentă dar, cum prima dragoste nu moare niciodată, nu m-am îndepărtat nici acum prea mult de zona financiară şi nici de cea de jurnalism. Proiectul Educard e, pentru mine, o provocare minunată în care cele două laturi se îmbină perfect şi îmi oferă, în plus, flexibilitatea unui proiect online interactiv. Va astept, asadar, in fiecare saptamana cu articole si interviuri, pe care sper sa le gasiti utile si interesante.
RSS