Venitul disponibil, sau banii pentru micile plăceri
Inapoi

Venitul disponibil, sau banii pentru micile plăceri

La baza oricărui buget personal solid şi negrevat de datorii apăsătoare stă un principiu extrem de simplu: nu cheltuiţi, niciodată, în mod necugetat, sume ce depăşesc venitul dvs. disponibil. Banal, în teorie, principiul se traduce în practică printr-un calcul - nu foarte elaborat-, un dram de voinţă şi multă rigurozitate.

Că este bine ca întotdeauna "să te întinzi doar cât te ţine plapuma" e o zicală pe cât de cunoscută, pe atât de des scăpată din vedere, mai ales când vine vorba despre buna administrare a finanţelor personale. Dacă vi s-a întâmplat vreodată să ajungeţi pe minus cu bugetul la numai câteva zile de la salariu, sau să vă daţi seama că nu mai aveţi suficienţi bani pentru a achita întreţinerea, curentul sau cablul TV, atunci cu siguranţă ştiţi despre ce vorbim.

Ce înseamnă, însă, "a nu te întinde prea mult" atunci când vine vorba despre finanţele personale? Răspunsul este extrem de simplu (cel puţin în teorie): cheltuiţi, întotdeauna, numai atâţia bani cât ştiţi că aveţi la dispoziţie. Bineînţeles, are perfectă logică să apelaţi la un împrumut de nevoi personale atunci când urmăriţi îndeplinirea unui obiectiv bine stabilit, important pentru dvs. sau de mai mare amploare financiară. Atenţie însă: utilizaţi cu înţelepciune aceste instrumente financiare şi ţineţi cont că nu sunt menite să acopere cheltuieli curente sau sume pe care ştiţi că nu aveţi de unde să le rambursaţi. Pentru a şti în mod corect cât de mult vă permiteţi să cheltuiţi pentru micile dvs. plăceri, pentru a cumpăra lucrurile pe care le doriţi sau, pur şi simplu, pentru a economisi, porniţi de la "baza piramidei" - respectiv de la veniturile de care dispuneţi. Identificaţi, în primul rând, toate sursele din care provin veniturile dvs.: salariul, drepturi de proprietate intelectuală, dividende, dar şi câştiguri din investiţii sau depozite bancare, etc. Suma de bani care rămâne după deducerea impozitelor şi taxelor reprezintă venitul disponibil. Când faceţi calculele, aveţi în vedere că trebuie să porniţi de la veniturile nete (sau disponibile, respectiv la cele obţinute după deducerile obligatorii), şi nu de la cele brute (înainte de reţineri). Adeseori, în practica de zi cu zi, terminologia de "venit disponibil" este adesea utilizată (şi) pentru a exprima venitul discreţionar. Acesta reprezintă suma de bani care rămâne la dispoziţia dvs. după deducerea impozitelor şi a cheltuielilor de strictă necesitate (sau, într-o definiţie alternativă, a cheltuielilor realizate pentru menţinerea nivelului actual de trai). Mai plastic spus, este exact acea "plapumă" în limitele căreia e bine să învăţaţi să vă întindeţi dacă vreţi să vă bucuraţi de confort financiar. Cu titlu de exemplu, cele mai obişnuite cheltuieli se referă la: chirie sau rata la creditul pentru casă, alimente, utilităţi, asigurări, cheltuieli medicale, cheltuieli cu transportul, pentru întreţinerea locuinţei, pentru educaţia copiilor sau întreţinerea unor persoane vârstnice etc.

Găsiţi şi pe acest site (www.mastercard.com/ro/personal/ro/education/purchasepower.html) un calculator financiar care vă ajută să stabiliţi câţi bani puteţi cheltui sau cât puteţi pune deoparte pentru o achiziţie viitoare, pornind de la veniturile şi cheltuielile personale. Dacă doriţi, însă, să faceţi acest calcul în mod independent, fără a apela la alte instrumente, este la fel de simplu. Identificaţi, pe o coloană, toate veniturile disponibile - după cum am notat mai sus -, iar pe o alta, categoriile de cheltuieli curente din gospodăria dvs. Scăzând totalul celei de-a doua coloane din prima, obţineţi venitul disponibil pentru cheltuieli după acoperirea nevoilor esenţiale. Aceştia sunt, în esenţă, banii pe care îi puteţi aloca altor cheltuieli - neesenţiale, dar pe care vi le doriţi - sau pentru economii şi investiţii. Este recomandat ca, lunar, să încercaţi să puneţi deoparte un anumit procent din veniturile dvs., într-un cont de economii sau în alte instrumente de investiţii.

Dacă ajungeţi, la un moment dat, să constataţi că veniturile dvs. nu mai acoperă în totalitate cheltuielile, este clar că trebuie să faceţi câteva schimbări. Cel mai simplu ar fi să încercaţi să diminuaţi, măcar uşor, acele cheltuieli care mai suferă ajustări (de exemplu prin economii la curent sau apă) sau, dacă acest lucru nu este posibil, să căutaţi surse suplimentare de venituri (ca de exemplu un al doilea loc de muncă part-time). Când faceţi aceste calcule, aveţi în vedere şi constituirea unui fond pentru situaţii de urgenţă - care, în mod ideal, ar trebui să echivaleze cu veniturile pentru trei-şase luni - astfel încât să puteţi să depăşiţi mai uşor situaţiile tensionate (precum pierderea locului de muncă, incapacitatea temporară de muncă, o defecţiune a autoturismului personal, etc).

Şi în cazul în care mergeţi la bancă pentru a lua un credit, venitul disponibil este un element extrem de important. Conform reglementărilor Băncii Naţionale a României atunci când stabilesc acordarea creditului, în scopul determinării gradului total de îndatorare, instituţiile financiare iau în calcul venitul eligibil din care se deduc cheltuielile de subzistenţă şi angajamentele de plată altele decât cele de natura creditului . Nivelul acestor cheltuieli se determină în mod diferit de la bancă la bancă, dar şi în funcţie de numărul membrilor din familie şi, în unele cazuri, chiar şi de regiunea geografică în care locuieşte clientul.

Până aici - teorie; ce mai rămâne de făcut este să aplicaţi, dar mai ales să respectaţi, acest principiu esenţial al planificării financiare, în viaţa de zi cu zi. Probabil că la început nu vă va fi uşor, mai ales dacă sunteţi obişnuit să cheltuiţi oricât, oriunde şi oricum pentru a obţine lucrurile pe care vi le doriţi. Puţină voinţă şi multă rigurozitate în planificarea veniturilor şi cheltuielilor vă vor ajuta să vă descurcaţi fără a mai bate la uşa părinţilor/ prietenilor/ vecinilor pentru a lua "un mic împrumut"... în fiecare lună, când se afişează întreţinerea.

Ioana Ursu
Consilier EduCard Ioana Ursu
Pasionată de tematica financiar bancară, am lucrat mai bine de nouă ani în presa economică, la reviste precum Tribuna Economică, eFinance, eWeek, Business Week şi Business Magazin. În urmă cu puţină vreme am decis că a venit momentul să îmi încerc puterile într-o activitate independentă dar, cum prima dragoste nu moare niciodată, nu m-am îndepărtat nici acum prea mult de zona financiară şi nici de cea de jurnalism. Proiectul Educard e, pentru mine, o provocare minunată în care cele două laturi se îmbină perfect şi îmi oferă, în plus, flexibilitatea unui proiect online interactiv. Va astept, asadar, in fiecare saptamana cu articole si interviuri, pe care sper sa le gasiti utile si interesante.
RSS