Cum să dai un leu şi să iei mai mulţi înapoi
Inapoi

Cum să dai un leu şi să iei mai mulţi înapoi

Dacă v-aţi hotărât să puneţi bani deoparte, pentru a vă îndeplini un obiectiv viitor, aveţi la dispoziţie o multitudine de instrumente pentru economisire. Ofera standard a băncilor e completată de numeroase tipuri de plasamente mai complexe – dar pentru a găsi produsele ce vi se potrivesc, porniţi de la o analiză atentă a propriului buget, nevoi şi posibilităţi.

Aparent paradoxal pentru un an de recesiune, economiile românilor la bănci au crescut în 2009 cu circa 13%*, conform BNR. Într-o altă analiză, publicată de Institutul Naţional de Statistică, cheltuielile populaţiei au reprezentat în trimestrul III 2009 circa 88% din veniturile totale; altfel spus, gospodăriile au realizat, în medie, economii de peste 12% din venituri. Paradoxul e însă numai aparent, pentru că înclinaţia populaţiei spre economisire este tocmai o consecinţă a temerilor legate de incertitudinea locurilor de muncă, de evoluţia veniturilor şi de capacitatea de a rambursare a creditelor. În esenţă, grija zilei de mâine şi randamentele mari oferite de bănci sunt principalele motive ce i-au determinat pe români să meargă la bancă pentru a pune bani deoparte, şi nu doar pentru a lua un credit, aşa cum se întâmpla în trecut.

Dacă simţiţi şi Dvs. că aţi dormi mai bine ştiind că aveţi (măcar) o mică rezervă financiară, dar vă număraţi printre persoanele care mai speră încă să păstreze bani pentru economii până la sfârşitul lunii, când terminaţi de plătit facturile curente şi aţi cumpărat tot ce aveaţi nevoie (sau credeaţi că aveţi nevoie), este momentul să schimbaţi abordarea. Faceţi un efort de voinţă şi, imediat ce primiţi salariul, transferaţi o sumă cât de mică într-un cont de economii sau într-un depozit la termen. Aceste tipuri de plasamente, prezente, într-o formă sau alta, în oferta tuturor băncilor, sunt printre cele mai simple instrumente de economisire, ideale pentru persoanele care nu dispun de sume mari şi/sau nu au cunoştinţele financiare pentru a se "avânta" spre plasamente sofisticate. Ulterior, puteţi apela şi la mijloace mai complexe de economisire/investire a banilor, precum sistemele de economisire-creditare, asigurările de viaţă sau fondurile facultative de pensii. Dacă dispuneţi de resurse ce pot fi imobilizate pe termen lung, puteţi include în portofoliul dvs. şi fonduri mutuale sau investiţii directe pe piaţa de capital. Ne vom opri, în articolul de faţă, asupra celor mai simple produse de economisire – conturi de economii, depozite la termen şi certificate de depozit – urmând să revenim, într-un material viitor, asupra celorlalte.

Vi se pare o utopie să încercaţi să economisiţi, când fiecare sfârşit de lună este, oricum, un calvar – în aşteptarea următorului salariu? Sunteţi una dintre acele persoane care simte că, pur şi simplu, banii nu vor să îi stea în portofel când merge la cumpărături? Doar gândul de a disloca o parte din venituri de la cheltuielile imediate vă dă coşmaruri? Încercaţi, atunci, o reţetă simplă dar extrem de eficientă.

Dacă vă încasaţi venitul lunar într-un cont la bancă, încheiaţi un acord cu instituţia financiară, prin care o împuterniciţi să retragă lunar automat bani din contul dvs. şi să îi transfere direct în contul de economii. Dacă vă încasaţi salariul în numerar, găsiţi o bancă pe drumul dinspre serviciu spre casă şi, chiar în ziua de salariu, opriţi-vă să depuneţi în cont o mică parte. Veţi observa, cu timpul, că nici nu mai simţiţi lipsa acestor bani, dar sumele acumulate vă vor motiva să fiţi mai chibzuit şi mai decis să continuaţi. Contul de economii este o varianta potrivită când ştiţi că veţi depune sume mici de bani la intervale regulate de timp; dacă dispuneţi, la un moment dat, de mai mulţi bani, alegeţi un depozit la termen – dobânzile sunt ceva mai ridicate şi, în plus, pe perioada de constituire veţi fi penalizat (prin neplata dobânzii) dacă umblaţi la bani. În acest fel, veţi fi mai puţin tentat să cheltuiţi aceste economii cu prima ocazie.

Spre deosebire de depozit, contul de economii vă oferă o mare flexibilitate, atât în privinţa depunerilor ulterioare, cât şi a retragerilor – puteţi adăuga oricând sume suplimentare, aşa cum puteţi să folosiţi în orice moment banii din cont, fără să fiţi penalizat. Cel mai adesea, aveţi şi un card de debit ataşat contului de economii, pentru a putea accesa în orice moment banii dvs. Dobânda se va calcula la sumele rămase în cont (unele bănci impunând o sumă minimă ce trebuie menţinută); atenţie, băncile calculează diferit dobânda pentru sumele din cont.

Trebuie, pe de altă parte, să aveţi în vedere că băncile percep anumite costuri, ce pot diminua uşor câştigul – întrebaţi care este comisionul de deschidere, de administrare şi pentru retragerea de numerar.

Dacă dispuneţi de o sumă mai importantă sau vreţi să economisiţi nişte bani pe care îi obţineţi la un moment dat – o primă, un premiu, o sumă din chirii etc. – puteţi opta pentru un depozit la termen sau un certificat de depozit. Până la un punct, cele două produse sunt asemănătoare – vă permit să plasaţi bani pe termene prestabilite, pot fi denimonate în lei, euro sau alte valute şi au, ca principiu, o dobândă anuală ceva mai mare decât contul de economii.

Depozitele vă oferă opţiunea de prelungire automată, o opţiune pe care nu o aveţi în cazul certificatelor de depozit. Acestea au însă un alt avantaj: vă permit să retrageţi bani înainte de scadenţă fără a fi penalizaţi, spre deosebire de depozitul la termen (în cazul căruia nu mai primiţi dobânda la termen dacă îl accesaţi înainte de scadenţă, ci doar dobânda aplicabilă pentru contul curent, care are o valoare mult mai mică, de cele mai multe ori).

O altă diferenţă între cele două produse ţine de costuri. În final, e important să mai ştiţi că, indiferent de bancă şi de produsul de economisire, banii dvs. beneficiază, în principiu, de garanţia Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

În loc de concluzie, putem spune doar atât: nu-i deloc greu să găsiţi, chiar şi fără o experienţă prea mare în ale investiţiilor, acele plasamente care vă permit să puneţi azi un leu deoparte şi să obţineţi, peste un timp, mai mulţi înapoi. Trebuie doar să urmaţi temeinic două reguli de aur: începeţi chiar acum să economisiţi şi aveţi grijă - nu renunţaţi la primul hop întâlnit.

* date provizorii, decembrie 2009/decembrie 2008

Unele instituţii financiare calculează dobânda pentru soldul existent la finalul fiecărei zile şi o virează în cont la sfârşitul lunii, altele o calculează la anumite date fixe – solicitaţi informaţii complete despre dobândă şi modul ei de calcul. Interesaţi-vă, în esenţă, despre: rata dobânzii (la sfârşitul lunii februarie varia, în medie, între 6-8,5% pe an la lei şi 1,5-3% pe an la euro), tipul ei (fixă sau variabilă), oferte speciale (unele bănci au dobânzi progresive sau produse pentru categorii speciale de clienţi) şi existenţa opţiunii de capitalizare. Cu titlu de exemplu, dacă depuneţi 12 luni la rând câte 50 de lei într-un cont cu dobândă de 8% pe an (şi nu retrageţi în acest timp bani), veţi avea la sfârşit un total de circa 625 de lei, din care 25 de lei este dobânda câştigată. Este bine să ştiţi că veniturile obţinute de persoanele fizice din dobânzi nu se impozitează.

La sfârşitul lunii februarie dobânzile pentru depozitele în lei variau între 4% şi maxim 10% pe an, iar cele pentru euro în intervalul 1-4% pe an. Rata dobânzii diferă, în genere, în funcţie de: perioada de constituire, de bancă şi de momentul plăţii şi poate fi fixă sau variabilă.

Dacă răscumpăraţi certificatul înainte de scadenţă, primiţi, de regulă, dobânda stabilită iniţial, ajustată cu perioada de deţinere.

Pentru a vă constitui un depozit la termen trebuie să deschideţi, mai întâi, un cont curent la bancă; cel mai adesea, acesta e purtător de comisioane (de deschidere, de administrare lunară). În plus, atunci când vă retrageţi banii, banca poate percepe un alt comision, ce variază în funcţie de moment (la scadenţă sau înainte), de instituţia financiară (există şi bănci care nu taxează această operaţiune) şi de modalitatea de retragere (cel mai adesea, retragerea de numerar la ghişee este mai scumpă decât la bancomatul băncii). Spre comparaţie, nici cumpărarea şi nici răscumpărarea certificatelor de depozit nu sunt comisionate, dar suma minimă necesară este mai mare decât în cazul unui depozit obişnuit

Pentru a vă constitui un depozit la termen trebuie să deschideţi, mai întâi, un cont curent la bancă; cel mai adesea, acesta e purtător de comisioane (de deschidere, de administrare lunară). În plus, atunci când vă retrageţi banii, banca poate percepe un alt comision, ce variază în funcţie de moment (la scadenţă sau înainte), de instituţia financiară (există şi bănci care nu taxează această operaţiune) şi de modalitatea de retragere (cel mai adesea, retragerea de numerar la ghişee este mai scumpă decât la bancomatul băncii). Spre comparaţie, nici cumpărarea şi nici răscumpărarea certificatelor de depozit nu sunt comisionate, dar suma minimă necesară este mai mare decât în cazul unui depozit obişnuit

La băncile româneşti, sumele depuse de persoanele fizice sunt în prezent garantate până la limita de 50.000 euro, în timp ce la sucursalele din România ale băncilor cu sediul în statele membre ale UE depozitele sunt garantate de sistemul din ţara unde îşi are sediul banca-mamă.

Ioana Ursu
Consilier EduCard Ioana Ursu
Pasionată de tematica financiar bancară, am lucrat mai bine de nouă ani în presa economică, la reviste precum Tribuna Economică, eFinance, eWeek, Business Week şi Business Magazin. În urmă cu puţină vreme am decis că a venit momentul să îmi încerc puterile într-o activitate independentă dar, cum prima dragoste nu moare niciodată, nu m-am îndepărtat nici acum prea mult de zona financiară şi nici de cea de jurnalism. Proiectul Educard e, pentru mine, o provocare minunată în care cele două laturi se îmbină perfect şi îmi oferă, în plus, flexibilitatea unui proiect online interactiv. Va astept, asadar, in fiecare saptamana cu articole si interviuri, pe care sper sa le gasiti utile si interesante.
RSS