Bon fiscal sau card bancar?

În lupta cu evaziunea fiscală, autorităţile ar putea decide să acorde anumite deductibilităţi fiscale clienţilor care solicită bonul fiscal la cumpărături. Până la momentul în care această măsură ar ajunge să fie pusă în practică, e bine să ştiţi că aveţi deja la dispoziţie, în cardul bancar, un instrument puternic de a lupta, pe cont propriu, cu problema evaziunii fiscale care ne afectează indirect pe fiecare dintre noi. Utilizarea acestuia vă aduce, în plus, alte beneficii imediate.

Potrivit acestei propuneri, persoanele care solicită şi păstrează bonurile fiscale la achiziţiile de bunuri şi servicii ar putea obţine anumite beneficii din partea statului. Mai precis, persoanele care vor aduna bonuri fiscale pentru cumpărăturile realizate, indiferent de valoarea acestora, ar urma să beneficieze, până la limita unui plafon prestabilit, de o primă din suma respectivă. Înţelegând avantajele diminuării evaziunii fiscale, orice măsuri în acest sens sunt binevenite şi fiecare dintre noi trebuie să participe la acest proces. De aceea este bine să ştiti că utilizându-vă cardul bancar la cumpărături, fără nici un efort suplimentar, vă implicaţi cu rezultate imediate în combaterea evaziunii fiscale.

Extinderea plăţilor cu cardul este una dintre soluţiile de fiscalizare a economiei aduse deseori în discuţie de-a lungul anilor şi, cu atât mai mult, în prezent. Concret, atunci când efectuaţi o plată cu cardul la un comerciant, aceasta va fi cu siguranţă înregistrată în contabilitatea vânzătorului şi va fi imposibil de “ascuns”. În mod similar, atunci când vă încasaţi salariul (sau veniturile lunare) pe card, ştiţi sigur că nu riscaţi ca, peste o vreme, să descoperiţi că angajatorul dvs. a „uitat” să achite contribuţiile la asigurările sociale, la şomaj, pensii care vi se cuvin etc. Munca la negru este, în final, în defavoarea dvs., iar încasarea salariului pe card vă scapă de multe bătăi de cap.

Ca principiu, economia nefiscalizată este încurajată de plăţile în numerar, mult mai dificil de urmărit – sau, altfel spus, mai facil de menţinut într-o zonă “gri” de activitate. În România, economia subterană, care reflectă activităţile legale pentru care nu sunt însă achitate toate obligaţiile către stat (taxe, impozite, contribuţii sociale etc.) se plasează la circa 20% din PIB, potrivit unor calcule realizate de Institutul Naţional de Statistică, însă alte estimări vorbesc chiar despre un nivel dublu. Oricum ar fi, însă, un lucru este clar: plătind cu cardul la comercianţi pentru bunurile şi serviciile pe care le cumpăraţi ştiţi sigur că veţi rămâne în zona "albă" a economiei.

Dacă nu aţi făcut acest lucru până acum, este momentul să vă aşezaţi la birou cu o foaie de hârtie în faţă şi un creion în mână şi să realizaţi un buget, în care să includeţi pe de o parte sursele de venituri de care mai dispuneţi, eventualele economii şi, pe de altă parte, categoriile de cheltuieli pe care le aveţi în familia dvs.

Utilizarea cardului pentru achiziţiile de bunuri şi servicii vă aduce şi alte beneficii; astfel, puteţi să obţineţi imediat reduceri, bonusuri sau să vi se ramburseze pe card un procent din sumele cheltuite la cumpărături, competiţia dintre instituţiile emitente asigurându-vă că veţi obţine avantaje din ce în ce mai atrăgătoare. Plaja comercianţilor acceptanţi la care vă puteţi utiliza cardul pentru cumpărăturile curente este tot mai mare şi în România, numărul de POS-uri instalate crescând continuu. Indiferent că mergeţi la supermarket pentru a face aprovizionarea săptămânală, că vreţi să vă plătiţi vacanţa sau să cumpăraţi o pereche de pantofi, este din ce în ce mai uşor să le achitaţi, pe toate, folosindu-vă cardul. Nu este, aşadar necesar (şi nici nu aveţi un câştig din acest lucru) să faceţi un drum în plus până la bancomat pentru a retrage numerarul necesar, mai ales că, de cele mai multe ori, pentru această operaţiune vi se va percepe un comision de către bancă, inexistent atunci când plătiţi cu cardul direct la comerciant.

La sfârşitul lunii iunie 2010, în România erau instalate aproape 101.000 de POS, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României. La aceeaşi dată, volumul tranzacţiilor la POS din ţară cu carduri emise în ţară era de 3,1 miliarde de lei, potrivit aceleiaşi surse, în timp ce tranzacţiile realizate la comercianţii din afara ţării cu carduri emise în România se ridicau la peste 771 de milioane de lei.

Lupta cu evaziunea fiscală vi s-ar putea părea, la prima vedere, o noţiune aridă, pretenţioasă şi îndepărtată de dvs. Nu este, însă, deloc aşa, pentru că evaziunea fiscală este un flagel care ne afectează pe fiecare dintre noi, în viaţa de zi cu zi. Concret, ea înseamnă mai puţini bani pentru bugetul de stat, cu consecinţe directe asupra calităţii vieţii (sănătate, infrastructură, administraţie publică etc), un gol care trebuie acoperit din alte surse, iar acest lucru se traduce, de cele mai multe ori, printr-o povară suplimentară asupra celor corecţi – a dvs. În plus, aşa cum am aratat în acest articol, nu este deloc dificil ca fiecare dintre noi să facă un pas, oricât de mărunt, în lupta împotriva incorectitudinii – beneficiind, imediat, de numeroase avantaje interesante.

¹A se vedea art. 2 pct. 8 din Regulamentul BNR nr. 6 din 11 noiembrie 2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente (M. Of. 927 din 15 noiembrie 2006.